O vorbă din bătrâni spune că atunci când joci la egal, meriţi să fii pedepsit. Şi chiar dacă nu spune, ar trebui s-o spună.
Alb-violeţii (astăzi galben-violeţi) au fost învinşi în ultimul minut al prelungirilor, după ce au abordat întreaga partidă în ideea de a nu primi gol, iar în special contra-atacurile pe final s-au jucat la tragere de timp, în loc să tranşeze meciul. Normal, dacă "le ieşea", nimeni nu avea nimic de comentat, dar aşa, oalele trebuie să se spargă în capul cuiva, mai ales că rapidiştii nu au fost cu nimic mai presus decât ai noştri, în contextul în care erau obligaţi să atace.
1. Muscalu - 11. Cuciorvă, 4. Oberşterescu, 3. Zaluschi, 16. Gavriluţă - 20. Ilie, 5. Glodeanu, 14. Sicoe, 7. Năstase - 9. Leagu, 17. Raicu.
Pe parcursul reprizei secunde 23. Riviş l-a înlocuit pe Năstase, 25. Boangheş l-a înlocuit pe Sicoe, 19. Vişan l-a înlocuit pe Oberşterescu, 21. Boştină l-a înlocuit pe Leagu şi 28. Toroni l-a înlocuit pe Ilie.
De-a lungul celor nouăzeci de minute nu mi-am notat decât câteva faze mai periculoase de poartă. În prima repriză, Năstase a trimis din voleu, peste, o centrare a lui Ilie (minutul 30, cam), iar câteva minute mai târziu, Glodeanu (sau Zaluschi, nu eram atent) a trimis o liberă sub bară, scoasă de portarul rapidist. De cealaltă parte, ar fi de menţionat doar câteva şuturi peste sau pe lângă.
A doua repriză a fost la fel de ştearsă, rapidiştii apropriindu-se cu greu de poarta lui Muscalu. Acesta a prins bine o liberă deviată, dar pe centru, ca apoi Cociorbă să-şi repare o greşeală care permisese unui jucător al echipei oaspete să scape pe flanc. În ultimul sfert de oră, Glodeanu şi Riviş au trimis şuturi peste poartă din poziţii destul de bune, înainte ca cei de la Rapid să aibă ultimul cuvânt de spus, reuşind să marcheze cu un şut plasat, la colţul lung, din stânga direcţiei lor de atac.
Ziceam de oale sparte şi cred că e trist ca ele să se spargă în capetele fotbaliştilor, care erau dărâmaţi la finalul partidei. Este de neînţeles însă de ce Leagu a fost ţinut pe teren aproape întreaga partidă, el neizbutind absolut nimic, dar nimic! La fel, tactica hei-rupului, cu mingi aruncate în faţa (aidoma tacticii din meciul cu FCM Bacău) nu a dat roade - poate în mod surprinzător pentru Contescu şi compania, care i-au antrenat pe alb-violeţi - iar ocaziile bune ale poliştilor au venit tocmai atunci când s-a ieşit prin pase sau graţie recuperărilor lui Glodeanu.
E trist şi într-un anum sens nemeritat că Poli a fost privată de participarea la următoarea fază a competiţiei, dar pe de altă parte acest fapt ne pune faţă în faţă cu două lucruri: nu avem antrenori remarcabili la grupa de juniori şi nu prea avem nici jucători despre care să poţi spune "pe ăsta îl văd la echipa mare în doi-trei ani". Dar despre asta, mai multe la concluziile turneului.
Felicitări celor care au dat totul pe teren!
2 Comments
Daca nici cu arbitri n-ati mai castigat (vezi meciul cu Bacaul)inseamna ca valoarea trebuie cautata in alta parte.
ReplyDeleteValoarea nu abunda, dar arbitrajul n-a fost deosebit de partinitor.
ReplyDelete