Poli - CS Otopeni 3:1 (1:0)

Nu cred că am mai văzut aşa o atitudine glacială din partea publicului timişorean la scorul de 3-0 (şi 3-1, şi 1-0; la 2-0 n-a fost timp) de când mă ştiu. Au mai fost prestaţii slabe încununate cu victorii şi atunci toată lumea s-a bucurat "că a trecut", dar această seară s-a înnecat într-o stare neobişnuit de distantă. Pe teren câştiga Poli, dar în tribune pierdea. Şi, din păcate, nu în mod nejustificat, căci nu pot să nu văd că jucătorii alb-violeţi sunt depăşiţi de aşteptările suporterilor. Despre metode de exprimare, cu altă ocazie.



De fapt, toata aceasta stare de lehamite fata de cei care o reprezinta pe Poli in aceste momente a fost exprimata - cât se poate de clar - prin lipsa de stupoare la deciziile ridicole dictate impotriva echipei noastre, fie că vorbim de faulturile asupra lui Bucur, golul lui Rusici anulat în mod eronat, out-urile dictate aiurea sau cele două galbene primite uşor de către Alexa şi Magera (mai ales al doilea).



Meciul a început molcom, iar timp de douăzeci de minute am avut ceva emoţii că lucrurile ar putea lua o turnură nefavorabilă. Nu mă refer la o conştientizare acută, ci la un ciob de gând care nu-ţi dă pace - conştientizat puţin atunci când Panti a scos o liberă periculoasă. Dacă până la momentul menţionat doar Bucur se apropiase de poartă în ceea ce ne priveşte, Rusici a ieşit în evidenţă cu o reuşită superbă în minutul 20 - precum scriam mai sus, anulată - ca apoi orice amar al nedreptăţii să fie îndulcit de reuşita lui Brezinky, în urma unui corner. Oaspeţii au fost aproape de a egala, şutând însă pe lângă, ca apoi Bucur să rateze o şansă de singur cu portarul, din cauza unei preluări lăbărţate. Cea mai mare şansă de egalare a avut loc câteva minute mai târziu, când Alexa a trimis o pasă lentă înapoi, interceptată de un atacant adversar, pe care Pantilimon a reuşit să-l oprească in extremis.

Şansa a făcut ca alb-violeţii să aibe un debut excelent de repriză secundă, iar după ce lui Bucur i-a fost refuzat un penalty, a venit a doua reuşită a serii: Brezinksy a recuperat o mingea la marginea careului, a sprintat până spre centru şi i-a pasat lui Magera care a trimis la rându-i o pasă (perfectă) către Rusici, oferindu-i slovenului şansa de a înscrie, iar acesta nu a iertat (precum urma să facă mai târziu). Imediat după acest gol, Alexa a trimis o pasă lungă peste apărarea adversă la care Bucur a sprintat, mingea l-a depăşit pe portarul ieşit, iar atunci când Bucur a încercat să trimită mingea peste ultimul adversar rămas în faţa sa, acesta a comis un henţ - fiind eliminat. Din libera ce a urmat, Bădoi a trimis excelent peste zid, mingea lovind bara de sus înainte să intre în poartă. Din acest moment însă, alb-violeţii au ales să abordeze relaxat minutele rămase, în loc să încerce să mai aline suferinţele cauzate de umilinţa recentă. Lipsa de determinare a unor jucători, pasele aproximative sau înapoi la portar şi cele câteva trageri de timp (dacă n-a fost cumva doar una) au fost huiduite copios. Cu siguranţă că golul oaspeţilor, facilitat de o eroare a lui Pantilimon, nu a fost de folos în a diminua iritarea generală, mai ales că a venit după ce Rusici a scăpat singur cu portarul (pasă Alexa) şi nu a reuşit decât să intre cu mingea în el. Finalul meciului a consemnat o victorie tristă pentru toţi cei prezenţi.



Poli: Pantilimon (5,5) - Bădoi (5,5), Luchin (6), Brezinky (6,5), Milhazes (6) - Abiodun (5), Alexa (6), Magera (7), Art. Karamyan (5,5) - Rusici (6), Bucur (6).



Au mai intrat Goga şi Arm. Karamyan înlocuindu-i pe Bucur şi Art. Karamyan.



Jocul echipei este în continuare unul deficitar, iar chiar dacă retragerea lui Magera în linia de mijloc s-a dovedit o mişcare bună, nu cred că Alexa poate să creeze pericolul pe care ni l-am dori din postura de mijlocaş coordonator. Pasele peste apărarea sunt o soluţie doar atunci când apărarea este avansată, aşa cum a fost astăzi, dar ele nu ar fi fost de folos la Piteşti sau Mediaş. Alături de Magera ţin să-l remarc pe Brezinsky, care a avut o prestaţie solidă, chiar dacă nu imaculat de solidă.

Ceea ce nu reuşesc să-mi explic este de ce după marcarea golului jocul de pase s-a transformat într-un hei-rup haiducesc, ca şi cum echipa ar fi trecut într-un manşalier stricat. Chiar aşa de condiţionaţi să fie jucătorii, că atunci când dau gol să nu ştie decât să se retragă?



Oricum, mai sunt multe de făcut şi, probabil, o s-o mai luăm pe cocoaşă până Uhrin va reuşi să pună la punct jocul echipei. Numai să nu fie prea târziu.



Gol anulat Rusici:







Gol Brezinsky:







Gol Rusici:







Gol Bădoi:







Gol Cr. Constantin: