Poli - Gloria Buzău 4:1 (2:1)

Dacă Gigi, în zilele lui de libertate, spunea că jucătorii Stelei de la Buzău (care erau și mai puțini la număr decât ai noștri) ar trebui feriți de speculații, ne arătam dezgustați de starea de fapt a fotbalului nostru. Astăzi, încrederea lui Iancu în Balint a atins noi cote, căci doar astfel îmi explic lăsarea acasă a jucătorilor care au evoluat pentru Gloria în acest debut de campionat. Gestul a fost unul fără logică, o favorizare pe față a Politehnicii, demnă pe deplin de fotbalul în care viețuim.

Ca susținători ai alb-violeților ne putem preface că nu contează, căci în definitiv chiar așa și este. Însă ar trebui să ne apese jocul slab făcut de ai noștri, care în fața unei echipe a doua a ultimei clasate din Liga 1 s-au chinuit serios în prima repriză și nu au evoluat prea convingător nici atunci când au făcut-o mai bine pe final de meci.

Primul gol a venit repede, în minutul 9, la o fază a lui Arman Karamyan, care a obținut un penalty (semnalat de tușier, căci centralul făcea pe orbul) în urma unui henț comis de Diogo. Bucur a executat bine și l-a învins pe Mincă cu un șut plasat. Meciul s-a domolit după această reușită și a semănat mai mult cu un amical, în care Bucur și-a mai trecut în cont două bune șanse de gol, în minutele 18 și 26. Cincisprezece minute mai târziu, Maxim a șutat puternic de la marginea careului, iar Mincă ne-a oferir o paradă precum cea de anul trecut, la reușita lui Karamyan, scăpând mingea în poartă. Chiar înainte de pauză, același Maxim a fost depășit în repetate rânduri pe flancul său, ca faza să fie finalizată cu o centrare pentru Vigariu, uitat de fundașii alb-violeți liber în careu, de unde l-a învins fără probleme pe Pantilimon.
Repriza a doua a continuat în aceeași notă, iar Bucur a reușit să tranșeze disputa în mod definitiv pentru Poli în minutul 63, când mingea a curs excelent pe traseul Borbely - Arm. Karamyan - Magera - Bucur, iar ultimul l-a învins pe Mincă, trecându-și astfel în cont a doua reușită a zilei. Mare lucru nu s-a mai întâmplat până la intrarea lui Vrsici, în ultimele cincisprezece minute. Slovenul a reușit câteva pase de efect și a contribuit decisiv la golul patru, mingea ajungând la Bădoi, care a centrat bine și Arman Karamyan a finalizat fără probleme. Fluierul de final a pus punct unui meci trist, care dincolo de cele trei puncte și patru goluri, a lăsat un gust amar, atât din punct de vedere fotbalistic, cât și din punct de vedere sportiv.

Dintre jucători, țin să-i remarc pe Magera, Nibombe și Arman Karamyan. De cealaltă parte, Bădoi și Maxim au dezamăgit, în timp ce nici Gigel Bucur, în ciuda reușitelor, nu a fost deosebit de prezent în meci. Până la urmă însă, și-a făcut datoria, iar unui atacant i se iartă multe atâta timp cât înscrie. La buzoieni au evoluat trei poliști, de obicei rezerve, anume Poparadu, Siminic și Pătraș, ultimul introdus pe final de partidă. Poparadu și Pătraș au jucat binișor, cel din urmă încheind practic meciul cu un șut care a trecut de puțin pe lângă poarta lui Pantilimon, în timp ce Siminic a fost depășit în mai multe rânduri de jucătorii alb-violeți.

Aș mai remarca atitudinea de tot rahatul a unora din tribună, cărora li s-a pus pata pe Magera de ceva vreme. Cehul nu merită tratat astfel, dar are dezavanatjul că nu iese în evidență prin driblinguri sau goluri, iar mulți ignoră pasele sale excelente și văd doar micile scăpări. E și normal să greșească mai mult ca ceilalți, fiindcă aproape toate atacurile noastre trec pe la el, căci e cel mai bun pasator din echipă în acest moment. Trist și asta.

Cât despre bietul Curtean, plimbat de Balint pe unde i se pare lui că nu avem om, nu mai spun nimic.

Poli: Pantilimon (5,5) - Bădoi (5), Cisovsky (6), Nibombe (6,5), Maxim (5) - Curtean (5), Alexa (6), Borbely (5,5), Karamyan (6,5) - Magera (6,5), Bucur (6)

Au mai intrat Parks (5,5), Vrsici și Rusici, înlocuindu-i pe Curtean, Magera și Bucur.