Precum menţionam şi în rezumatul turului, cifrele par să sfideze realitatea din teren - dacă nu cumva scot în evidenţă importanţa altor factori decât cei pur fotbalistici. Astfel, media notelor pe partidă a scăzut faţă de anul trecut, de la 5,69 la 5,66, în primul rând din cauza numeroaselor prestaţii mediocre (ca să nu spun submediocre), prestaţii ce, în mod paradoxal, au adus mai multe puncte. Poate că aşa se manifestă mult discutatul "noroc", dar la fel ar putea fi o expresie a faptului că nivelul a scăzut per ansamblu, iar prestaţiile mediocre au devenit implicit suficiente.
Oricum, este cert că faţă de tur, când echipa a jucat destul de constant bine, cu câteva excepţii, media returului a fost considerabil ridicată de meciurile excelente făcute cu Rapid (6,32) şi Universitatea Craiova (6,33), acestea fiind şi cele mai bune partide făcute de alb-violeţi în întreg sezonul. Meritoriu a mai fost în special fotbalul prestat cu Rapid în tur (6,21), FC Braşov (6,04) , sau Craiova şi Poli Iaşi (6,00 - ultima partidă, cea din retur).
Printre jucători, remarcaţii au rămas destul de constanţi. Astfel, Cisovsky (6,09) tronează în continuare pe prima poziţie, urmat fiind de Arman Karamyan (6,05), Gigel Bucur (5,88) şi Dan Alexa (5,82). Evident însă, Karamyan a jucat mai puţine partide decât ceilalţi. Pantilimon (5,74) şi Nibombe (5,75) au jucat bine în general, însă şi-au trecut în conturi şi câteva partide în care erorile lor au fost determinante.
La coada clasamentului se găsesc Bădoi (5,13), care venea chiar după un tur reuşit, Borbely (5,39) şi Latovlevici (5,38). Dacă Lato a avut o serie de meciuri impresionante, mijlocaşul slovac s-a remarcat printr-o mediocritate foarte constantă, ca şi cum nu şi-ar găsi locul la mijlocul terenului. Cam tot aceştia, cărora li se alătura şi Stancu, au obţinut cele mai mici medii şi pe întreg parcursul campionatului.
Per total, Cisovsky (6,19), Pantilimon (5,94), Bucur (5,90) şi Alexa (5,82) au impresionant cel mai mult de-a lungul întregului sezon, însă precum scriam şi mai sus, portarul alb-violeţilor nu a avut constanţa celorlalţi în retur.
De remarcat că cel pe care presa bucureşteană îl adoră în mod inexplicabil de mult, şi care se regăseşte mai mereu în forma ideală a campionatului, anume Artiom Karamyan, are doar media 5,71, fiind depăşit de alţi patru jucători pe lângă cei menţionaţi deja. Explicaţia e una simplă, anume că armeanul a avut prestaţii mediocre în retur, o cauză fiind cu siguranţă şi pregătirea fizică precară de astă iarnă, în contextul în care capacitatea de efort reprezintă piesa centrală în jocul internaţionalului nostru.
Şi acuma, ca de obicei, analiza în detaliu a tuturor jucătorilor aflaţi în lotul Politehnicii în acest sezon. Fişierul Excel cu notele îl puteţi descărca de aici.
Jucător: Notă retur (meciuri) / Notă total (meciuri)
1. Răzvan Baba: fără notă (0)
Promovat ca al treilea portar după ce a fost stabilit că Marius Popa nu va continua la club, tânărul jucător al alb-violeţilor nu a prins echipa, jucând în general la Poli II. Din câte l-am urmărit, a avut prestaţii bune, însă face erori greu de justificat uneori, ceea ce înseamnă că e puţin probabil să prinde cândva în viitorul apropiat o primă prezenţă în Liga 1.
2. Eder Bonfim: 4,63 (5) / 4,63 (5)
Mie mi s-a părut mereu că Bonfim e un jucător care ar putea fi util echipei, iar evoluţiile destul de bune de la Buzău, coroborate cu falimentul total care a fost Bădoi, arată că a fost cedat prea uşor astă iarnă, mai ales în contextul în care nu a fost adus un alt jucător să-l înlocuiască. Din păcate şi brazilianul nostru face destule erori în apărare, însă are un aport ofensiv foarte bun, astfel că nu văd de ce nu l-ar prinde o poziţie mai avansată, de ce nu chiar de mijlocaş dreapta, pe viitor. Totodată, la Buzău a evoluat şi pe flancul stâng, însă nu cred că se simte în largul său acolo.
3. Iasmin Latovlevici: 5,38 (16) / 5,40 (20)
E totuşi, zic eu, un mare lucru că am ajuns să am dubii vizavi de aprecierea că Lato nu va juca niciodată suficient de bine cât să ocupe un loc în primul unsprezece al Politehnicii. Evident, între timp dubiile s-au disipat, dar însăşi faptul că avut ce să se disipeze e o chestie. Problema principală a lui Lato e că nu gândeşte jocul, nu aşteaptă adversarul, iar lacunele sale defensive nu pot fi compensate de aportul ofensiv. Nu că ceea ce a făcut din punct de vedere ofensiv ar fi fost cine ştie cât de impresionant, dar măcar are viteza necesară să tragă o Bănel Nicoliţă pe lângă unii sau alţii. Mi se pare amuzant faptul că în ciuda limitărilor sale şi a jocului plin de erori în marea majoritate a partidelor, tot a reuşit să se claseze pe poziţia a patra în super-topul GSP. Nu vreau să încep însă să discut despre cât de slab este făcut acesta, pentru că e loc de-un articol întreg pe această temă. Dar de ce ne-ar păsa?
4. Milos Brezinsky: 5,44 (8) / 5,44 (8)
Nu mai e mare lucru de spus vizavi de Brezinsky, ne rămâne doar să sperăm că îşi va putea reveni după accidentarea suferită în aşa fel încăt să evolueze în continuare la Poli. Este un jucător bunicel, de care avem nevoie.
5. Dan Alexa: 5,82 (11) / 5,82 (25)
Căpitanul alb-violeţilor şi-a văzut de treabă şi a jucat la nivelul cu care ne-a obşinuit. Poate că în acest an echipa s-a grupat mai mult în jurul lui Alexa decât în trecut, dar cel mai bine pentru el este că a reuşit să se tempereze fără a-şi diminua aportul în joc. Va fi interesant de văzut ce fel de cuplu va face cu Bourceanu, Vrsici sau Ionescu, în funcţie de cel care va fi amplasat alături de el în linia mediană.
6. Dare Nibombe: 5,75 (10) / 5,75 (10)
Adus pe gratis, internaţionalul togolez a reuşit, în general, să se ocupe cum trebuie de sarcinile sale defensive atunci când a fost solicitat să o facă. Ba mai mult, i-a luat faţa lui Luchin, din punctul meu de vedere datorită fizicului mai impunător şi a experienţei sale superioare. E unul dintre puţinele "chilipiruri" utile făcute în era Iancu, dar în acelaşi timp are caracteristicile tipice ale unui chilipir: nu e ceea ce s-ar numi în mod uşor ostentativ "un jucător complet".
7. Stelian Stancu: 5,50 (12) / 5,38 (27)
Deşi a reuşit să-şi ridice nivelul jocului în retur, după un tur absolut dezolant, îmi vine greu să spun că mi-l doresc pe Stancu în primul unsprezece. Flancul drept al echipei e slab şi toată lumea vede asta, astfel că sper să vină cel puţin încă un fundaş dreapta, şi preferabil şi un mijlocaş dreapta, ca să ştim o treabă. Stancu poate fi mai degrabă util de pe banca de rezerve, dar oricum este de bun augur că a reuşit să revină la un nivel acceptabil.
9. Winston Parks: 5,65 (14) / 5, 72 (25)
Deşi nu a reuşit să-şi ridice în mod vizibil nivelul jocului, a fost un jucător foarte util şi plăcut ochiului. Cred că trebuie să fie mai constant şi să reziste mai mult pe teren ca să poată râvni la un post de titular cert, dar pentru fotbalul care se joacă în România este excelent.
10. Artavazd Karamyan: 5,57 (14) / 5,71 (29)
Precum scriam mai sus, pregătirea slabă din această iarna s-a făcut simţită în mod exacerbat în cazul lui Artiom. Şi aşa, per ansamblu a făcut un sezon bun, cu şapte goluri şi nouă pase de gol, cifre extrem de impresionante, dar care riscă să ascundă lipsa de formă din aceste ultime luni. În ceea ce priveşte viitorul armeanului, va fi interesant de văzut ce îi este rezervat la Poli.
11. Arman Karamyan: 6,06 (8) / 5,90 (20)
Nu cred că sunt total pe lângă dacă spun că Arman a reprezentat surpriza returului. Deşi ne-a mai făcut asemenea surprize plăcute, constanţa de care a dat dovadă în cele opt etape jucate în retur. E păcat că nu a prins mai multe, deşi mă îndoiesc că ar fi putut menţine nivelul de-a lungul întregului retur, cert rămâne faptul că Arman a dovedit, cu prisosinţă, că nu e un jucător de aruncat. Nu e nici o vedetă, dar eu n-aş spune că vreunul dintre cei doi armeni poate fi catalogat astfel, astfel că nu o văd ca pe un lucru rău.
12. Marius Popa: fără notă (0)
Nimic de zis. Multă baftă în continuare!
13. Sreten Sretenovici: (0) / 5,25 (4)
Aici chiar că nu mai e nimic de zis.
13. Cristian Scutaru: 5,5 (3) / 5,5 (3)
Nu ştiu ce-aş putea comenta despre meciurile făcute de Scutaru. Nu a ieşit în evidenţă în niciunul dintre ele, precum nu a făcut nici la Buftea în tur. Îmi vine greu a crede că are un viitor la Poli, dar probabil va fi păstrat în lot pentru a îndeplini gradul de "stufozitate" dorit de conducere. Poate o să mai aibă şansa să se afirme.
15. Dare Vrsici: 5,67 (6) / 5,67 (6)
Eterna necunoscută, slovenul mai că şi-a dat drumul în cele două partide de pe final de sezon. Ar fi însă prea mult să încercăm să tragem cine ştie ce concluzii după nici măcar 180 de minute, astfel că rămânem cu speranţa că "acesta va fi anul lui".
16. Srdjan Luchin: 5,63 (12) / 5,76 (23)
În anul în care a ajuns până aproape de Naţionala mare, fiind convocat la selecţionata "B", Luchin a reuşit să facă mai multe partide foarte frumoase. Din păcate nu mi se pare că e prin preajma lui cineva care să-l înveţe ce să facă atunci când are mingea la picior, căci au trecut doi ani deja şi degajările în tribună sau pasele la bătaie încă abundă. Au avut loc câteva tentative timide de a urca cu mingea în terenul advers, dar nu ştiu cât de utilă este această tactică, în contextul în care Luchin nu este un dovedit dribleur. Dar poate ştiu alţii ceva ce nu ştim noi, iar dacă va reuşi să capete acea mult dorită clarviziune şi stăpânire de sine pe viitor, are toate şansele să şi debuteze în tricolor.
17. Balazs Borbely: 5,39 (14) / 5,42 (24)
N-am nicio idee de ce Borbely nu a mai revenit la prestaţiile pe care le avea atunci când a sosit la Poli. Este poate puţin prea delăsător, iar de când cu accidentarea sa de vara trecută, nu pare să mai intre cu aceeaşi determinare în contacte fizice, ceea ce era determinant pentru stilul său de joc. Probabil va rămâne la noi, în condiţiile în care postul de mijlocaş la închidere e mereu foarte solicitat, dar trebuie să muncească mai mult ca să redevină jucătorul de bază care era anul trecut.
18. Gigel Bucur: 5,88 (16) / 5,90 (31)
Deşi porneşte mai greu, după câteva etape slabe redevine deodată piesa centrală a ofensivei noastre. Pentru al treilea an consecutiv este golgheterul Politehnicii, iar totodată este primul jucător de la Ciosescu încoace (1958!) care obţine titlul naţional de golgheter pentru Timişoara. E drept că 17 goluri nu este neapărat o cifră foarte adecvată pentru un titlu naţional, dar e clar că dacă ar reuşi să funcţioneze la parametrii normali şi în primele cinci etape din tur-retur, atunci n-ar avea probleme să treacă de 20 de reuşite. Din nou, felicitări!
19. Dejan Rusici: 5,00 (9) / 5,36 (22)
Nu a prins selecţia pentru cei mai slabi jucători, deoarece a intrat de multe ori pe final de partidă, astfel că are doar unsprezece partide notate, însă pentru mine este deziluzia sezonului. Nu mă aşteptam să marcheze douăzeci de goluri, dar aveam speranţa că va fi la fel de decisiv precum a fost anul trecut, atunci când echipa are nevoie de el. Dacă în tur a legat trei partide bune, de atunci prezenţa sa pe teren a fost una din acelea sublime, ce lipsesc cu desăvârşire. Ţin însă să remarc că a fost important în victoria din Cupa României, asupra celor de la Gloria Bistriţa, când a fost omul cu pasa la golurile marcate de Magera şi Curtean.
Odată cu revenirea lui Mansour, nu ştiu cât de multe meciuri va mai vedea Rusici în culorile alb-violet, astfel că nu m-ar surprinde dacă ar pleca. E drept că s-a mai vorbit despre asta şi în pauza de iarnă, dar acuma despărţirea chiar pare iminentă.
20. Florin Maxim: 5,00 (4) / 5,00 (4)
Un transfer de umplutură, a rămas la acest statut, în ciuda unui gol marcat în campionat (graţie lui Mincă) şi a unei partide bune făcute în compania prietenilor de la Dinamo. Dar dacă era la-ndemână, normal că l-am luat.
21. Dorin Goga: 5,50 (1) / 5,85 (17)
Marele ghinionist al acestui retur, îl aştept pe Goga să continue în acest sezon ceea ce începuse în turul anului trecut. Am avut mereu mare încredere în el şi sper ca această accidentare să nu-i fi dăunat mai mult decât în mod evident a făcut-o.
23. Jose Luis Garcia: (0) / 5,00 (2)
Nimic de spus. Nici în cele câteva meciuri disputate la Buzău nu a arătat mare lucru, ceea ce, până la urmă. nu e de mirare. Amatorismul ăsta, bată-l vina.
23. Kevin Amuneke: 4,75 (2) / 4,75 (2)
Cam idem, deşi măcar pe Amuneke nu l-am văzut jucând decât în doua partide, şi ştiu că la Poli II a mai avut evoluţii apreciate. Nu cred că mă înşel însă când spun că nu a avut niciun rost şi nicio logică transferul lui în această iarnă.
25. Carlos Milhazes: (0) / 5,23 (13)
A devenit destul de rapid integralist la Guimaraes, dar asta nu înseamnă mare lucru pentru noi. E clar că ceva s-a rupt în timpul verii, când au şi existat anumite polemici ce îl priveau pe portughez, iar acuma fiecare îşi vede de treaba lui - şi e bine aşa.
25. Alexandru Curtean: 5,54 (14) / 5,54 (14)
E clar că Alex Curtean nu a confirmat cum ne-am fi dorit, dar are câteva scuze care-i sunt la-ndemână. În primul rând, faptul că nu ar fi primul jucător care nu se adaptează în primul sezon. În al doilea rând, faptul că a fost plimbat peste tot pe teren, Balint neştiind prea clar ce să facă cu el. Şi în al treilea rând, uşoara senzaţie de persecuţie lăsată de acelaşi Balint, care a căutat să facă un exemplu din el în partida cu Otopeni, când a făcut chiar una din puţinele partide chiar reuşite ale acestui retur. În plus, golul cu Bistriţa ne-a ţinut practic în cursă pentru locul întâi, şi chiar de e puţin pentru un retur întreg, e un mic ceva.
27. Lukas Magera: 5,77 (15) / 5,79 (30)
Din punctul meu de vedere, cel mai bun transfer făcut în această vară, chiar dacă nu chiar în sensul în care ne aşteptam. La finalizare nu este deosebit de eficient, însă atunci când joci cu mingi lungi, cum s-a făcut mai ales în prima parte a campionatului, reuşeşte prin forţa şi talentul său să protejeze bine mingea şi să creeze faze de poartă. Din jucătorii care au evoluat mai mult în acest sezon, a fost cel mai bun pasator al echipei, nu doar fiindcă a oferit nouă pase de gol, ci şi fiindcă se vede că are anumite idei când primeşte balonul - va să zică, nu o plezneşte la primul coechipier pe care îl zăreşte la orizont. Rămâne un mister pentru mine de ce nu a fost introdus în finala CR, ceea ce mă face să mă întreb dacă nu cumva i se pune ceva la cale.
28. Marian Cisovsky: 6,09 (16) / 6,19 (27)
Ce zeu putem avea în echipă, e incredibil. Nu ştiu dacă am văzut vreun jucător atât de bun la Poli de când mă uit eu la meciuri, ceea ce chiar de nu e extraordinar de mult, e totuşi un deceniu şi jumătate. Pe lângă calităţile sale de fotbalist, de la intercepţiile excelente, la deposedările cheie, până la driblingurile sale şi pasele de cincizeci de metri, s-a remarcat prin devotament şi determinare, prestaţia sa împotriva Craiovei fiind una de referinţă pentru orice jucător actual sau viitor al Politehnicii. Eu nu am niciun dubiu că este cel mai bun fundaş în campionatul nostru, chiar dacă de fapt nu este de meserie un fundaş central, şi indiferent ce debitează statisticienii importaţi din Italia să îi ajute pe gazetari să ne explice fotbalul. Sper doar să continue în aceeaşi manieră şi anul viitor, căci am mai avut jucători superbi care după o scurtă perioadă de timp şi-au pierdut strălucirea (Emeghara, Osei).
29. Costel Pantilimon: 5,74 (17) / 5,94 (31)
Recunosc că am fost sceptic când Panti a fost oarecum impus drept titular al postului la începutul acestui an - nu fiindcă n-ar avea talent, ci fiindcă nu credeam că e pregătit. Până la urmă a avut un tur în care i s-ar putea reproşa doar câteva goluri, iar chiar de finalul de retur (şi finala CR) a fost cam fâsâit, per total cred că a mulţumit pe toată lumea cu prestaţiile pe care le-a avut. E foarte important că vom avea un nou antrenor cu portarii, mai ales unul care a lucrat în trecut cu Bogdan Lobonţ, căci mereu am avut impresia că progresul făcut de Panti de când a venit la Poli a fost mai degrabă unul din inerţie, decât sistematic. Dacă se descurcă bine în meciurile din Europa, are toate şansele să ajungă până la urmă la o echipă importantă din Europa - chiar dacă nu e chiar Inter sau Juventus.
30. Valentin Bădoi: 5,13 (12) / 5,43 (28)
Din păcate, se pare că la vârsta sa, Bădoi nu mai poate face faţă cum trebuie la cerinţele postului de fundaş dreapta. E clar că fundaşii de bandă sunt printre cei mai solicitaţi jucători din punct de vedere atât fizic, cât şi tehnic, căci în fotbalul acesta modern se aşteaptă de la ei să deposedeze, să centreze şi să fie mereu la locul potrivit. Nu de puţine ori, odată cu o cursă ofensivă, Bădoi nu reuşea să se replieze în timp util, iar flancul drept era vulnerabil. Probabil viitorul său depinde de ce jucători vor fi aduşi în această vară.
31. Abiodun Agunbiade: 5,50 (8) /5,50 (14)
Deşi în câteva rânduri ne-a adus aminte de ce a fost ales titular de către Uhrin la începutul mandatului său, până la urmă nigerianul nu a reuşit să depăşească pragul mediocrităţii. Cea mai mare problemă a sa (precum şi a lui Stancu, celălalt mijlocaş dreapta) este că nu reuşeşte nicicum să centreze "cu cap", adică să se uite unde trimite mingea şi s-o trimită bine. Este şi motivul pentru care Poli nu a reuşit prea multe goluri din faze cursive de atac pe flanc.
99. Pedro Taborda: (0) / 5,25 (4)
N-o fi el neapărat cel mai slab portar pe care l-a văzut pământul, dar dacă stau să mă gândesc că a fost adus să fie titular, îmi aduc aminte din nou cât de aiurea au putut fi făcute unele transferuri vara trecută. Altfel, nu mai am nimic de adăugat faţă de raportul din tur.
0 Comments