ACS Poli - Luceafărul Oradea 2:0 (0:0)

Nu știu exact de ce, dar această nouă iterație a Politehnicii mi se pare mai convingătoare în joc decât cea de anul trecut, în aceeași fază a campionatului. Chiar dacă nici astăzi prima repriză nu a mers prea bine, fotbalul arătat în a două jumătate a meciului a fost unul plăcut și alb-negrii au părut stăpâni pe situație, în special după deschiderea scorului.

Cu Poli la conducerea ostilităților din teren încă de la debut, părea că jucătorii noștri știu ce au de făcut în această după-amiază. N-a fost nevoie însă decât ca Szekely să fie surprins de vreo patru ori afară din joc în primul sfert de oră să devină evident că lucrurile nu vor fi prea simple în compania Luceafărului. Jocul cu mingi lungi nu a dat roade, echipa fiind limitată și de prezența curioasă în primul unsprezece a lui Trandu, astfel că pe întreaga primă repriză n-am remarcat decât vreo două-trei faze periculosuțe: un șut al lui Boldea de la ceva distanță, o lovitură de cap pe centrul porții a lui Șeroni și o bâlbâială la o altă fază fixă din care oaspeții au scăpat cu bine. Aceștia au fost amenințători o singură dată, în minutul 43, când au beneficat de mai multe lovituri libere lateral dreapta, iar ultima dintre ele a fost finalizată cu o lovitură de cap de puțin pe lângă poarta lui Kirev.

Mitanul secund a debutat în același ritm, dar jocul a luat altă turnură după deschiderea de scor din minutul 56. Așa cum ar fi fost de așteptat la un un meci de asemenea lipsă de fantezie, un corner s-a dovedit decisiv, Șeroni trimițând cu capul în plasa porții adverse serviciul lui Goge! Zece minute mai târziu, Poli se putea desprinde, același Șeroni retrimițând tot cu capul și tot la un corner către Nohai, care din doar câțiva metri nu a reușit să dea destulă forță balonului, astfel că portarul a putut reține. Ca în destule alte rânduri, odată ce Boștină l-a înlocuit pe Szekely, alb-negrii au devenit mai periculoși și fazele de joc mai interesante. Poate că acest lucru se datorează și avantajului de pe tabelă, dar cert este că la jocul lung practic adesea de către Poli, Boștină pare mult mai util decât omul pe care îl înlocuiește de obicei. După un mic forcing al orădenilor în minutele 70, tot noi am avut șansa cea mai mare de gol, când Boștină a conlucrat bine cu Boldea, acesta l-a lansat pe Goge, dar mijlocașul nostru dreapta nu a reușit să-și cadreze șutul din interiorul careului. Boldea a beneficiat și el de o șansă interesantă, trimițând peste de la vreo 20 de metri, înainte ca Poli să reușească desprinderea la o fază foarte reușită, în minutul 83. Atunci, marcatorul golului Șeroni a recuperat la mijloc și a trimis lung, pe dreapta, către Goge, acesta a centrat din apropierea colțului terenului și Boldea a venit din spate, trimițând cu capul fără șanse pentru portar! Goge putea și el marca la câteva minute, când Boștină s-a cam împiedicat în careu, dar a trimis în apărătorul buturilor adverse, înainte ca oaspeții să beneficieze de trei ocazii foarte mari de gol în doar câteva minute. Mai întâi, un șut de la distanță a fost parat în corner de Kirev, la lovitura de colț tot Kirev a fost obligat să boxeze, mingea a revenit la orădeni care au recentrat, apărarea noastră dormea, și a fost nevoie de o nouă paradă a lui Kirev la un șut din interiorul careului! A fost doar un foc de paie însă, iar scorul final a rămas cel stabilit de Boldea, astfel că Poli continuă să fie redutabilă pe teren propriu și încearcă să reintre în plasa liderilor surpriză.

Precum am scris deja, au existat destule momente foarte bune de joc, mai ales în repriza a doua, genul de momente care îți dau de gândit dacă nu cumva echipa asta are tot dreptul să spere la promovare. Nu există destulă constanță în joc, însă, deci mai e destul de lucru - și devine tot mai imperativ să câștigăm și în deplasare.

Ca să încep cu dezamăgirile, că n-au fost așa multe, îi remarc negativ pe Trandu, Szekely și Petrovic. Primul n-a avut mai niciun aport în joc, al doilea n-a reușit să facă față apărătorilor adverși, iar al treilea a gafat de vreo trei-patru ori într-o manieră îngrijorătoare. Din fericire, colegul său din centrul apărării a avut o zi excelentă azi, cu numeroase intervenții reușite la sacrificiu, un gol providențial și, per total, o dăruire impresionantă în joc. În timp de fundașii de bandă au fost solizi, la mijloc lucrurile nu s-au prezentat chiar grozav, în special pe axul central. Trandu în prima repriză și oarecum și Dobricean în a doua nu au păstrat destul de bine posesia și nu au deschis jocul suficient de repede atunci când ar fi trebuit. Bălace și Goge au muncit serios în flancuri, cel de-al doilea trecându-și în cont și două pase de gol, dar tot ansamblul acesta de la mijloc nu inspiră destulă încredere pentru a putea fi baza unor atacuri poziționale. Implicit se și joacă mult lung, iar rezultatele acestui stil limitat de joc s-au văzut în prima repriză. Boldea a muncit la rândul lui destul de bine, coborând adesea, și faptul că a marcat golul desprinderii reprezintă un premiu bine-meritat pentru vârful nostru retras.
Dintre jucătorii introduși, Boștină a avut cel mai pozitiv impact în joc, dar și Dobricean a adus un plus față de Trandu - doar nu atât cât mi-aș fi dorit eu, personal. Pe final a debutat și Daminuță, care s-a remarcat cu elanul său în ultimele minute ale meciului.

De la Velcea sper totuși să regândească pereptua titularizare a lui Szekely și să nu-l mai introducă pe Trandu așa de mult precum l-a introdus în ultimele partide. Cu toată sinceritatea, pe mine nu m-a impresionat nici pe când era la Poli II acest jucător, iar în ciuda șanselor primite deja în acest an, nu pare să fi progresat prea mult și să poată ajuta construcția echipei. Oricum, per total lucrurile nu stau foarte rău, dar în continuare e loc de îmbunătățiri.

Bravo Poli!

Poli: Kirev (6,5) - Nohai (6), Petrovic (5,5), Șeroni (7), Marovic (6) - Goge (6,5), Poparadu (6), Trandu (5), Bălace (6) - Szekely (4,5), Boldea (6,5)

Schimbări:

Dobricean (5,5) pentru Trandu (min 45)
Boștină (6) pentru Szekely (min 69)
Daminuță pentru Boldea (min 87)