Interviu: Raul Cochințu

Echipa antrenată de Victor Collins a sfârșit turul în Liga Elitelor pe locul patru, la egalitate de puncte cu CFR Cluj, care are avantajul unui golaveraj superior. Linia de clasament: 4 victorii, 3 egaluri, 1 înfrângere; golaveraj: 9 - 7; 15 puncte. Astfel se află la trei puncte de locul secund, care duce spre runda eliminatorie, și la cinci de prima poziție. În plus, juniorii sunt neînvinși în duel cu echipele aflate înaintea lor în clasament, cu două victorii (vs. CFR Cluj și Râmnicu Vâlcea) și un egal (vs. Ardealul). 

Pentru a discuta despre cele petrecute într-o toamnă tumultoasă l-am avut alături chiar pe căpitanul echipei.

Raul Cochințu este fundaș central la U19 și poate fi rescunoscut cu ușurință pe teren grație părului său roșcat - de acolo și porecla cu care este adresat de coechipieri, „Roșchi”. Internațional de juniori până în 2016, el se remarcă prin jocul la cap, este mereu o prezență periculoasă în careul advers la fazele fixe și are un apetit pentru lovituri de la unsprezece metri.

---

CV: Cum ai ajuns să joci fotbal?

RC: Eu m-am apucat de înot la 3-4 ani. Apoi, uitându-mă la televizor, m-a prins fotbalul, îmi plăcea cum dădeau băieții în minge și pe la 8 ani m-am apucat serios. Părinții nu au vrut inițial să joc fotbal, ci să continui pe înot. De fapt am început să fac înot fiindcă aveam astm, adică din motive medicale, dar am ajuns să fac performanță.

CV: Mai mergi acum la înot?

RC: Nu prea, doar câteodată în timpul liber.

CV: Deci la 8 ani ai început fotbalul... la Poli?

RC: Exact. Sunt peste zece ani deja. Cel mai mult în fotbal am învățat de la Sorin Vlaicu, care mi-a fost antrenor patru-cinci ani de zile.

CV: Mereu ai jucat fundaș central?

RC: La început am jucat mijlocaș dreapta, dar fiindcă aveam înălțime și deposedam foarte bine, am fost reprofilat. Asta se întâmpla pe la 11-12 ani.

CV: Tu cum te-ai descrie ca tip de fundaș central?

RC: Am o lovitură de cap foarte bună, forță, îmi place să ies cu mingea din apărare, să creez superioritate.

CV: Ai idoli care să te inspire?

RC: Aș spune Sergio Ramos.

CV: Din țară sau de la club?

RC: De la club îmi place mult de Melinte.

CV: Bați și penalty-uri. Cum așa?

RC: Cred că bat cel mai bine. Și Remi [n. ed. Ochea] execută bine, dar...

CV: Și nici nu bați în forță, ci plasat. Fundașii au așa o reputație, de a trimite tare.

RC: Nu sunt un fundaș rudimentar, îmi place jocul cu mingea la picior.

CV: Așa-i, te-am văzut folosit și în atac, asemeni lui Șeroni. Știu că ai lipsit mult sezonul trecut, că ai avut probleme cu accidentările, dar și la semnarea contractului.

RC: Inițial, când echipa era în liga a IV-a, n-am vrut să semnez cu clubul. Am crezut că plec în altă parte, afară, dar nu s-a concretizat. Așa am pierdut și legătura cu lotul național, unde am fost trei-patru ani – ultima oară în 2016. Aveam și probleme cu accidentările, fiindcă cel mai des când mergeam la lot, eram accidentat.

CV: Ce fel de accidentare ai avut?

RC: Prima oară m-am accidentat într-un meci cu Craiova, când m-a călcat un adversar pe metatars și s-a zdrobit. Ulterior am fost forțat de antrenori – trebuia să stau trei luni, dar am intrat după doar o lună. Două săptămâni mai târziu m-am accidentat în același loc.

CV: Asta a contat în situația ta contractuală, că te-ai simțit forțat?

RC: Da, a contat foarte mult. Eu am încercat să mă refac cât mai repede, încă aveam dureri, și m-am reaccidentat imediat. Anul trecut am stat mai mereu accidentat. În liga a 3-a nu știu dacă am jucat nouă meciuri [n.ed. de fapt a evoluat în treisprezece].

CV: Cum ești acum?

RC: Sunt bine, aștept să fac și eu pasul spre seniori.

CV: Era vorba să pleci și tu împrumut în această vară, la fel ca alți colegi. Cum de ai rămas?

RC: Nu m-au mai lăsat cei de la club.

CV: Îți pare rău acum?

RC: Nu, chiar deloc.

CV: Mulți dintre jucătorii care au plecat n-au reușit să se impună.

RC: Eu am încredere în mine că m-aș fi impus. Nu poți să zici sigur niciodată, dar așa simt eu.

CV: Am putea forma în continuare o linie defensivă deosebită la U19, cu Haruț, cu tine, cu Podină. Dar nimeni nu avea mari așteptări de la echipă pentru Liga Elitelor.

RC: La început, să fiu sincer, nici eu nu aveam încredere în noi. De asta am și vrut inițial să plec împrumutat. Nimeni nu credea că o să scoatem rezultate bune, ci că mai degrabă vom retrograda. Am văzut ulterior că se poate, deși nu există o calitate individuală excepțională.

CV: Când te gândești ce jucători au fost la club în generația 99...

RC: Da. Noi din apărare încercăm să jucăm cu minge lungă, fiindcă ne e dificil să construim. N-aveam încredere, dar, uite, până la urmă a ieșit bine, cu această clasare pe locul trei, la egalitate cu CFR Cluj.

CV: Crezi că puteți termina în primele două echipe, să vă calificați?

RC: Dacă mai revin doi, trei jucători, precum Popan [n.ed. Narcis, accidentat și în recuperare, interviu aici], Contra [n.ed. Mario, împrumutat la Ghiroda și dorit la Ripensia, interviu aici], Pop [n.ed. David, împrumutat la Ghiroda]...poate Haruț [n.ed. Denis, interviu inițial aici și interviu la primirea trofeului CroVi juniori], deși nu cred că el va mai veni la juniori. Atunci am avea o șansă reală.

CV: Singura pată neagră în acest sezon a fost meciul din cupă de la UTA, pierdut cu 0-5. Ce s-a întâmplat acolo?

RC: Ne-am cam băgat mingea-n poartă. UTA a avut și jucători de la echipa mare, pe Stahl și pe Jorza. Eu am încercat să-i atenționez pe colegi, să-i țină om la om, fiindcă atunci le-ar fi fost și lor mai greu, dar ne-am speriat într-un fel, știind că cei doi joacă titulari la liga secundă, și asta ne-a costat.

CV: Crezi că mai poți reveni în circuitul naționalei?

RC: Doar la tineret aș mai putea, unde e foarte dificil. Dacă aș juca la echipa mare, măcar câteva minute, poate aș avea o șansă. Depinde și de mine, cum o să progresez pe viitor și dacă ajung în Liga 1.

CV: Politica declarată a clubului este să promovăm juniori.

RC: Da, și mie așa mi s-a spus, inclusiv iarna trecută. Este dificil de jucat în centrul apărării, mai ales la vârsta mea, dar eu îmi aștept șansa și atunci când se ivește, voi da totul.

CV: Cât crezi că depinde de tine să ai succes și cât de ceilalți factori?

RC: Eu zic că 60% depinde de tine și 40% de ceilalți factori – conducerea clubului, antrenorul, părinții. De exemplu poți avea probleme acasă, instabilitate, să nu te poți concentra 100% la fotbal. Sunt lucruri care contează și pe care uneori nu le poți controla.